vineri, 8 decembrie 2017

Din dexul jurnaliștilor de la Palatul Copiilor Bistrița

Iulia REBREAN, clasa a VII-a,
Responsabilă de rubrică

Educația este…

„... cuvântul care mă face să mă gândesc la școală, iar asta mă duce cu gândul la câte teme am pentru mâine.” – Irina Lup, clasa a V-a;
„... cel mai important cuvânt de care orice persoană are nevoie.” – Corina Cucuiet, clasa a VI-a;
„... un mijloc de recreere, descoperire a unor idei, prin care ne dăm seama de unele lucruri interesante! Le regăsim și în unele cărți sau în aer liber.” – Antonia Sidor, clasa a VI-a;
„... aripa pe care zboară toți oamenii spre un comportament mai bun și spre o cultură mai bună.” – Ioana Valea, clasa a VI-a;
„… îmblânzirea sufletului ce determină evoluția spiritului.” – Iulia Rebrean, clasa a VII-a;
„... pastila care se administrează zilnic.” – Maria Bălan, clasa a VIII-a;
„... cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora.” – Daria Nemeș, clasa a X-a;
„... un pas spre viitor!” – Carmen Rus, clasa a X-a;
„... mijloc de transmitere a experiențelor, a ideilor, a informațiilor și a demonstrațiilor unei persoane către alte persoane” – Andreea Silcău, clasa a X-a;
„... ca o pizza, care are multe părți/ bucăți și ingrediente de ghiozdan.” – Eduard Gonda, clasa a XI-a;
„… procesul de creștere al circumvoluțiunilor pe creierele tinere.” – Ioana Ilinca Moldovan, clasa a XI-a;
„... descoperiri, gânduri, putere, apreciere, motivație, ... culoarea vieții!” – Oana Hudișteanu, clasa a XII-a;
„… cheia cu care vei putea deschide mai multe uși decât îți poți imagina, dar nu te grăbi să o folosești fără îndrumare!” – Andreea Lechințan, clasa a XII-a.

luni, 4 decembrie 2017

Proiectul CENACLU LITERAR / CREAȚIE LITERARĂ

Prof. Veronica Aura URS,
Școala Gimnazială „Iacob și Ioachim Mureșanu”, Rebrișoara

Acest proiect s-a dorit a fi răspunsul la o întrebare: „Mai citim cărți în 2017?”. O prioritate la nivelul unității de învățământ din Rebrișoara, Școala Gimnazială „Iacob și Ioachim Mureșanu”, este aceea de a participa în mod nonformal la dezvoltarea competențelor de comunicare. Pe lângă aceste competențe s-au avut în vedere și cultivarea interesului pentru lectură, descoperirea, încurajarea și afirmarea talentelor. Alt motiv l-a constituit dezvoltarea capacității de receptare a unor opere epice.
Consider că această formă de organizare a unor activități stimulează creativitatea în rândul elevilor, îi familiarizează cu diferite genuri artistice, le prilejuiește confruntări de opinii pe marginea creațiilor prezentate. Proiectul și-a propus să vină în sprijinul educației, iar prin activitățile propuse s-a dorit să asigure tinerelor talente o modalitate de afirmare, o modalitate de descoperire, o modalitate de valorificare a legăturilor interdisciplinare. Dintre activitățile propuse în cadrul acestui proiect amintim: exerciții de exprimare liberă a opiniilor, exerciții de creație liberă, exerciții de audiție a unor texte epice având ca suport teatru radiofonic (de ex. pentru cls. a VII-a B – „Hanul Ancuței”, Mihail Sadoveanu, pentru cls. a VIII-a B – „S-a pierdut un robot”, Isaac Asimov, iar pentru cls. a VI-a – „D-l Goe”, I. L. Caragiale), consultarea unor biblioteci virtuale etc. Perioada de implementare a fost derulată începând cu luna septembrie, octombrie și încheind cu luna noiembrie. Dacă alți profesori sau persoane implicate în educația copiilor vor să adopte în timpul liber aceste tipuri de activități le putem sugera faptul că elevilor le-a plăcut, drept urmare stau ca dovadă propriile lor creații. Toți copiii, în urma acestui proiect sunt mai realizați, mai împliniți deoarece și-au exersat talentul creator în materie de opere literare pe diverse teme date sau facultative. Iată mai jos câteva exemple din creațiile unor elevi care sunt afișate și la avizierele cabinetului de literatură din școală:


Dincolo de hotare

Pop Georgiana, cls. a VI-a A
18.11.2017

Era o vară frumoasă. Soarele încălzea pământul cu razele sale de foc. Aerul parcă devenea prea arzător. Florile dansează cot la cot cu albinuțele. Vântul ușor, ușor adie.
Greierașii și-au început și ei serenada dând o atmosferă atât de plăcută. Eu cu mama am dorit să plecăm în Franța. Fratele meu, Vasi, ne-a dus până-n Cluj la aeroport. Am stat puțin, apoi ne-am urcat în avion. El și-a luat zborul foarte repede. După ce am trecut de norii cei de vată am văzut cerul atât de frumos. Bila de foc se vedea pe bolta albastră creând un peisaj parcă desprins dintr-o poveste. Am făcut o grămadă de poze. Mi s-a lăsat și rău, dar am trecut peste acest moment cu bine. Era prea frumos ca să nu mă uit la peisaj. După câteva ore am ajuns în Paris, la tata. Am vizitat Parisul mult timp. Am văzut și turnul Eiffel. Parisul e un loc minunat. Mi-aș dori să mă pot muta acolo. Sunt o mulțime de magazine de unde mi-aș putea lua haine, papuci, tot ce vreau.
După câteva ore de vizită și cumpărături am mers acasă la tata. A fost minunat!


Un alt Goe

Capătă Ana Maria, cls. a VI-a A
14.11.2017

Într-o zi frumoasă de vară când eu mă jucam pe afară, am văzut un copil care stătea singur. Eu m-am dus la el și l-am întrebat de ce este supărat.
El mi-a răspuns că nimeni nu vrea să se joace cu el. Am întrebat niște copii de ce nu vor să se joace cu el și mi-au spus că el se comporta foarte urât cu ei. L-am întrebat cum îl cheamă și a răspuns că-l cheamă Goe. Eu cred că el poate să fie un copil cuminte, dacă părinții lui l-ar învăța cum să se comporte.
Din ziua aceea Goe a devenit un copil cuminte, ascultător și respectuos. Din acea zi, toți copiii se jucau cu el și oamenii îl respectau pentru că îi saluta și îi ajuta când aveau nevoie.


Goe din zilele noastre

Burdetiu Marian, cls. a VI-a A
07.11.2017

Este o zi frumoasă de primăvară. Eu cu colegii mei ne jucam prinsa.
Alex era de prins. Alex fugise după Leo și Leo, văzându-l, împinse poarta de la terenul mare spre Alex. Poarta s-a izbit tare lângă ochiul lui Alex și a început să-i curgă sânge. Mai mulți colegi de-ai lui îl ajutau pe Alex să meargă la baie ca să se spele pe ochi. Șefa clasei cheamă diriginta care îl pansează la ochi. După ce Alex a fost pansat lângă ochi se simțea mult mai bine. Diriginta i-a chemat părinții și l-au dus la spital să-l coasă. După ce s-au terminat orele am plecat acasă. A doua zi, Alex a venit la școală și se simțea mult mai bine ca ieri.
Eu și colegii mei ne-am bucurat că pe Alex nu l-a mai durut lângă ochi. După ce s-a sunat ne-am continuat liniștiți orele.


Toamna

Muthi Samuel Cosmin, cls. a VI-a A
05.11.2017

A sosit toamna. A aruncat frunzele copacilor pe jos, care au făcut un covor de frunze. Soarele mângâie pământul amorțit. Ierburile ascunse se clatină blând. Pădurile s-au îmbrăcat într-o platoșă de aramă. Bruma argintie a împodobit grădina. Iazurile s-au acoperit cu o pânză subțire de aramă. Soarele obosit și leneș îl văd mai rar. Pădurea este tristă pentru că nu se mai aud trilurile privighetorii.
Frunze aurii, arămii, ruginii cad din copaci ca niște bărcuțe pe apă. Toamna picură pete ruginii peste pământul amorțit. Un vânt potolit aduce miresme parfumate. Culorile anotimpului sunt fără egal: de la galbenul pal, la roșul de foc. Bruma apleacă florile gingașe spre iarba ofilită. Pleacă păsările călătoare vâslind în înălțimi. Gâze plăpânde, amorțite de frig caută adăpost sub stratul gros de frunze. Zilele umede și reci ale toamnei vestesc apropierea iernii. De la miazănoapte vine vântul fără milă. Solzii frunzelor mărunte s-au zburlit pe-o ramură. În munte, plopii și râurile spun că vine un vânt de iarnă.
Toamna este cel mai frumos anotimp.


Hanul

Mihalca Daniel, cls. a VII-a B

Odată un bătrân pleacă la un han călare pe un cal frumos.
Toamna aceea era foarte bogată. Bătrânul ajuns la han își leagă calul de poartă după datină și merse în han. Pe fereastra hanului putea zări cum mergeau stoluri de pasări pe cerul cenușiu. Frunzele copacilor, triste de acest lucru, trebuiau sa cadă jos. Iarba de pe câmp era veștejită. După câteva momente veni la han o caleașcă cu un boier. El s-a așezat la aceeași masă cu bătrânul. Proprietara hanului, văzându-l pe boier, zâmbi ușor, așezata pe ușorul ușii. Bătrânul recunoscu pe boier și și-a dat seama că era chiar Vodă Sturza. Dându-se la vorbe, bătrânul îi spuse că din tinerețe este în judecată cu niște vecini de ai lui, pentru că îi tot iau din moștenirea sa de la părinți, așa că a cerut la Vodă să facă dreptate. Vodă auzindu-l, cu mare greu și-a ținut firea și nu a plâns. El i-a spus că în ziua următoare va trimite un slujitor de nădejde ca să-i facă dreptate cu privire la moștenirea bătrânului. Bătrânul i-a mulțumit foarte mult și i-a cumpărat o oală cu vin. În ziua următoare dis-de-dimineață Vodă trimise un soldat cu o poruncă la vecinii bătrânului și le spuse că de azi înainte nu mai au voie să îi ia din moștenirea bătrânului.
Din acest moment aceștia nu i-au mai luat din moștenire bătrânului.


Hanul fermecat

Păvăloaie Maria, cls. a VII-a B

Într-o zi de toamnă în care vântul mângâia lin hanul, soarele privea fericit oamenii petrecăreți. Totul parcă era desprins dintr-o poveste.
Acest han era ca o cetate cu ziduri uriașe și pașnice în care boierii stăteau cu mândrele lor. Oamenii din afara hanului erau înlemniți de uimire, când vedeau că hanul era împodobit de diamante prețioase și strălucitoare. Acest han avea și o stăpână ca orice han, dar ce îl deosebea de celelalte hanuri era felul în care arăta și stăpâna despre care se spunea că avea puteri magice cu care reușea să aibă petrecăreți mereu în interiorul hanului deoarece le dădea mâncare și băutură vrăjită care îi amețea și îi făcea să cheltuiască toți banii pe care îi aveau. După săptămâna vrăjită le dădea drumul musafirilor prea veseli. Și oamenii nu-și mai aduceau aminte de ospăț.
Până într-o zi când a apărut un boier pe cal alb, care își dorea moștenirea. Stăpâna când a auzit de spusele boierului a încercat să-l vrăjească, dar nu a putut.
Totul s-a terminat când boierul nu și-a primit moștenirea și a murit din cauza șocului suferit.


Ultimul om de pe Pământ

Ilovan Ionela-Rodovica, cls. a VIII-a B

Într-o dimineață, mă trezesc ușor și mă pregătesc de școală, fac un duș, mă îmbrac și merg la bucătărie. Am observat că părinții mei nu sunt, dar m-am gândit că au plecat mai repede la serviciu, deși trebuiau să mă sune sau să-mi lase un bilețel, dar poate timpul nu le-a permis.
Îmi iau micul dejun, iar apoi mi-am luat și ghiozdanul din camera mea și-am pornit spre școală. Eram pe stradă, iar până atunci nu am văzut absolut nicio persoană. Mi s-a părut foarte ciudat pentru că la ora aceasta trebuia să fie multe mașini pe drum, copii grăbiți care merg spre scoală, magazine deschise, cafenele care îți bucură simțurile când treci prin preajma lor, oameni rapizi care merg spre serviciu, dar nimic. Îmi verific telefonul, dar niciun anunț cum că școlile ar fi închise, îmi verific data din aceea zi să nu fi făcut confuzie a zilelor. Mi-am sunat părinții, prietena mea cea mai bună, dar aceștia n-au răspuns.
Am realizat că sunt singura persoana din acel loc și cred că sunt și singura de pe Pământ. M-am panicat, inima mai să îmi sară din piept. Îmi era cald deși afară era destul de rece. Nu aveam nicio idee ce să fac, nu aveam cui să-i cer ajutor. Eram total singură și îmi doream să văd măcar un necunoscut, dacă nu prieteni și familia.
M-am trezit. Am realizat că a fost doar un vis, m-am ridicat din pat și am mers la bucătărie să văd dacă nu cumva visul a devenit realitate, dar părinții mei erau acolo; i-am îmbrățișat și eram nemaipomenit de bucuroasă că a fost un vis.


Invazia extratereștrilor

Buta Ovidiu, cls. a VIII-a B

Era o zi frumoasă de vară în oraș. Toata lumea se plimba liniștită.
Toată această liniște s-a oprit când cerul s-a înnegrit și a ieșit o armată de nave extraterestre care atacau clădirile și oamenii. Din nave au ieșit extratereștri, care au luat controlul asupra orașului și mai în urmă toată planeta. Armata a făcut o adunare de urgență pentru a încerca să afle cum să distrugă extratereștrii. Au încercat să-i atace cu tancuri, avioane, dar în zadar, deoarece extratereștrii erau de neoprit. Lumea nu mai avea nicio speranță.
Până la urmă a mers la sediul armatei un tânăr om de știință care s-a gândit ca armata să atace nava mamă, iar după aceea extratereștrii vor pleca. Armata atacă nava mamă. Extratereștrii văzând că este distrusă au plecat.
Toata lumea i-a mulțumit acestui tânăr.

luni, 27 noiembrie 2017

„Meloterapia, încotro? Pași către un model românesc” – ediția a III-a a Conferinței Internaționale de Meloterapie, Brașov 2017

Prof. Emanuela AVRAM,
Prof. Eniko CUPȘA,
Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Lacrima” Unirea
Prof. Călin DEAC,
Palatul Copiilor Bistrița

În zilele de 24-25 noiembrie 2017, la Universitatea Transilvania din Brașov, a avut loc Conferința Internațională de Meloterapie, ediția a III-a, cu tema „Meloterapia, încotro? Pași către un model românesc”. Conferința a reunit vorbitori români și străini din medii de cercetare științifică, universități și organizații profesionale, precum: prof. dr. Stela Drăgulin – Univ. Transilvania Brașov, music therapist Alexia Quin și Becca Sayers – Music As Therapy International Marea Britanie, dr. ing. Florin Munteanu – Centrul UNESCO pentru Studii Complexe, prof. dr. fiz. Doru Ursuțiu – Univ. Transilvania Brașov, prof. dr. Liliana Rogozea – Univ. Transilvania Brașov, drd. Fulvia Constantin – Univ. Transilvania Brașov, psiholog Monica Szabo – Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Oradea, psiholog Monika Caracioni – Centrul social pediatric/ Spitalul Marienhausklinik Germania, psiholog Anișoara Liță, psiholog Adriana Roșu, echipa C.S.E.I. „Lacrima” Bistrița – prof. Eniko Cupșa, Emanuela Avram, Lidia Vlașin, Călin Deac etc.
Acest eveniment a fost o oportunitate de a prezenta idei noi de cercetare, de a purta discuții și de a face schimburi de experiență în terapia muzicală. Principalele subiecte dezbătute au vizat dezvoltarea terapiei prin muzică în România, practici profesioniste și noi tendințe în cercetare. Programul a cuprins două secțiuni: prezentări în plen (Evoluția terapiei prin muzică în România în ultimii 20 de ani – o privire din afară; Meloterapia din perspectiva triadei: Informație, Energie, Materie; Pentru ca în școli să nu sune doar clopoțelul – Despre locul terapiei prin muzică în școlile noastre și în viața cadrelor didactice; Terapia prin muzică, Principii morale și dileme etice; Terapia prin arte – Bucuria muzicii, a dansului și culorilor în viața noastră etc.) și ateliere practice de lucru (Folosirea instrumentelor muzicale în funcție de clienți și caracteristicile acestora; Atelier de voce; Atelier Muzikit; Atelier – Sunet, mișcare, culoare; Melotarapia – punte de lucru între normalitate și patologie; Terapie muzicală integrativă – tehnici aplicative; Integrarea emoțiilor în cadrul grupului de intervizare a meloterapeuților etc.).
O echipă de profesori de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Lacrima” Bistrița a prezentat metoda de implementare a Meloterapiei în cadrul activităților de recuperare-compensare a elevilor cu cerințe educative speciale din școala „Lacrima”. Încă din anul școlar 2012 - 2013, la Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Lacrima” Bistrița, s-a născut, ca și curriculum la decizia școlii, o alternativă terapeutică și educațională inovativă pentru elevii școlii: „Atelierul – Sunet, mișcare, culoare”. Acesta presupune stimularea prin arte combinate (muzică, mișcare și joc, teatru, pictură, modelaj, colaj) a elevilor cu deficiențe grave, profunde și asociate din cadrul școlii, pentru o exprimare liberă, spontană și autentică, pentru autocunoaștere și dezvoltare personală, pentru îmbunătățirea abilităților de viață independentă și în mod implicit a gradului de integrare socială. Activitățile creative au un rol benefic în dezvoltarea și recuperarea copilului cu cerințe CES, ajutându-l să exprime și ceea ce nu poate exprima verbal, ci doar prin intermediul formelor, culorilor, instrumentelor muzicale, personajelor sau obiectelor realizate și să pună ordine în gândire și comportament.
Meloterapia, parte integrantă din acest program curricular propriu, a reușit să închege și să consolideze o echipă de lucru și să stârnească curiozități și altora. Atelierul pe care cei de la „Lacrima” l-au propus în cadrul Conferinței internaționale „Meloterapia încotro? Pași către un model românesc” a dorit să prezinte celor interesați activitatea de Meloterapie din cadrul școlii „Lacrima”. De asemenea, cadrele didactice au prezentat și o sesiune de meloterapie în care jocurile muzicale s-au împletit cu mișcarea. Prezentarea a avut un real succes, fiind un model de inspirație și bune practice pentru cei prezenți la workshop.

Utilizarea artelor combinate în stimularea copiilor cu CES, beneficiari ai programului educațional desfășurat la nivelul școlii „Lacrima”, a dus la obținerea de rezultate care prin metodele clasice ar fi necesitat mult mai multe resurse și timp, lăsându-și vizibil amprenta în toate ariile de dezvoltare și în special în aria dezvoltării emoționale, a imaginii de sine, a capacității de inter-relaționare cu ceilalți.

Henry James, Ambasadorii

Psiholog Suzana DEAC

Ambasadorii, în viziunea autorului, sunt niște americani, reprezentanți ai unei cauze nobile, care trec oceanul, având menirea de a salva un tânăr din brațele unei vieți pariziene, ispititoare și tumultuoase. Protagonistul calm, rațional și echilibrat nici nu știe la ce îndatorire se înhamă, atunci, când vrea să-l convingă pe acest tânăr să se întoarcă în țara sa natală, furnizând ca argument primordial, nevoia firmei familiei sale în ce privește un profesionist în marketing.
Romanul te cucerește prin relatarea unor metamorfoze prin care trece protagonistul sosit cu anumite îndatoriri, de care nu face niciun moment abstracție, dar la rugămintea plină de respect a tânărului, pe care îl găsește foarte schimbat în favoarea lui, începe să facă cunoștință cu anturajul lui, mai precis spus, cu femeia care reușise să genereze atâtea schimbări în concepția, atitudinea și comportamentul lui, până atunci superficial, debusolat și fără multe scrupule. Șocul revederii al acestui tânăr atât de schimbat, îl obligă pe ambasadorul principal să cunoască de aproape anturajul lui plin de influențe binefăcătoare. În persoana femeii iubite de acest tânăr, cunoaște o doamnă căsătorită dar care trăiește separat de soț, datorită unor neînțelegeri. Ambasadorul american are ocazia să cunoască în această persoană o ființă atractivă, uimitoare, inteligentă și deosebit de fermecătoare, care trăiește împreună cu fiică sa, educată și ea în mod exemplar.
Metamorfoza protagonistului ambasador se produce pe mai multe planuri simultan pe parcursul șederii lui la Paris. El, care venise cu însărcinarea de a-l convinge pe tânăr să se întoarcă în America, încet-încet își schimbă părerea militând până la urmă pentru rămânerea tânărului la Paris, lângă oamenii valoroși și frumoși care îl înconjoară cu multă căldură și dragoste. Căutând și identificând argumente și contraargumente în favoarea scopului primordial, rămâne captiv el însuși, ambasadorul, al frumuseții gesturilor, sentimentelor necondiționate de prietenie și chiar și de iubire, al inteligenței umane și al sclipirilor empatice și imaginative.
Nu se metamorfozează doar atitudinea lui față de tânăr dar și sentimentele față de universul lui propriu. Conștientizează pas cu pas rolul lui capital, devine un ambasador care promovează rămânerea și nu plecarea din Paris, având o deschidere necesară pentru evaluarea valorilor prezente în viața tânărului. Dar și din viața lui personală, ca adult matur de cincizeci și cinci de ani. Analizează, disecă, mărunțește, fragmentează, intuiește și din nou analizează ca să concluzioneze, că, deși ar avea toate motivele plauzibile de partea sa de a deveni un om împlinit și fericit, rămânând în această țară, nu poate fi decât corect, iar corectitudinea îi cere sacrificiul de a se întoarce în țara sa cu menirea împlinită, privind soarta tânărului... și dacă într-un sens invers.
Un om uriaș care nu-și permite convertirea obiectivului inițial într-unul de interes personal și dacă e vorba despre fericirea lui ca om.

Cartea e valoroasă sub aspectul psihologiei relațiilor și al percepției acestor relații.

„Copilul meu – prioritatea mea” – viziune și obiective

Prof. învățământ primar, Daniela SALANȚĂ
Școala Gimnazială Nr. 1 Bistrița

Mulți părinți privesc creșterea copiilor ca fiind experiența de viață cu cele mai multe bucurii, dar și cu mari frustrări, în special când copiii ajung la dificila vârstă a adolescenței. Acest amestec de bucurie și frustrare în creșterea copiilor este direct influențat, pe de o parte, de calitatea relației pe care o avem cu copiii noștri, și pe de altă parte de calitatea relației dintre părinți.
Cum putem face față provocărilor mari pe care le avem ca și părinți și ce ar trebui să știm pentru a răspunde într-un mod potrivit și benefic, în fiecare context parental în care ne găsim?
Prin intermediul lectoratelor, workshop-urilor și întâlnirilor personale fiecare cadru didactic pune la dispoziție un cadru prin care părinți cu personalități diferite, cu stiluri diferite de creștere a copiilor și cu situații diferite de viață sunt mai bine pregătiți și găsesc răspunsuri, speranță și ajutor.
Părinții vor avea ocazia:
- Să exploreze domeniile cu potențial de creștere în privința educării copiilor;
- Să întărească comunicarea dintre ei și copiii lor;
- Să identifice elementele de stres și să învețe cum să administreze stresul în procesul de creștere și educare a copiilor;
- Să discute despre stilul lor parental și despre modul în care tata și mama pot forma o echipă foarte bună;
- Să identifice și să rezolve problemele parentale care apar.
Avem convingerea că, pe lângă toate aceste beneficii, încrederea și satisfacția părinților vor crește dincolo de așteptările lor.
Am organizat la clasă întâlniri cu părinții. Am invitat persoane specializate în consilierea familiilor. Am inițiat un program de educare în scopul îmbunătățirii relațiilor părinți-copii.
În cadrul acestui program, Family Life organizează activități prin care vine în sprijinul părinților. Family Life este un departament al Fundației România Pro-Culture, care își propune să vină în sprijinul familiilor din România, ajutând la consolidarea căsniciilor și oferind un cadru de învățare și aplicare a principiilor sănătoase în viața de familie.
Programele abordează subiecte practice cum ar fi creșterea copiilor, administrarea finanțelor în căsnicie etc.
Principiile prezentate în cadrul programelor dezvoltate de Family Life au la bază etica creștină, deoarece această perspectivă asupra familiei ajută la crearea unui climat de acceptare și respect între soți, oferind în același timp, o bază pentru creșterea unor copii care vor îmbrățișa valori sănătoase pentru viețile lor.

I. Lectoratul pentru părinți – „PUTEREA DE A FI POZITIV”
Atitudinile și mesajele transmise zilnic de către părinți au o influență mai mare asupra identității copiilor decât toate celelalte evenimente. Aceste experiențe aparent nesemnificative, dar repetate, reprezintă primele „culori” folosite la „pictarea portretului” copiilor noștri. Fiecare copil se naște cu un anumit tip de personalitate, într-o anumită cultură, și într-o anumită familie, iar lucrul acesta influențează viața, convingerile, comportamentul. De asemenea, modul în care părinții își înțeleg rolul este influențat de mediul în care au crescut și s-au format. Foarte mulți părinți sunt preocupați de pregătirea academică a copiilor lor, lăsând pe locul doi dezvoltarea caracterului. Cu toate acestea, copiii au nevoie să fie învățați cum să facă alegeri înțelepte în viață, respingând acele lucruri care nu îi ajută în dezvoltarea lor ca persoane mature, responsabile. Părinții au păreri și standarde diferite în ceea ce privește disciplinarea și recompensarea copiilor lor. Disciplina și recompensele sunt cele mai importante resurse pe care le pot folosi în formarea caracterului copiilor lor.
Puterea de a fi pozitiv se regăsește în puterea Cuvântului lor. „Din plinătatea inimii vorbește gura”. De aceea, alegerea cuvintelor potrivite începe în inima noastră. Aceasta înseamnă că ceea ce spunem arată, de obicei, ceea ce simțim în realitate față de alții. Dacă inima noastră este plină de iubire și de compasiune, vorbirea noastră va fi pozitivă și ziditoare. Alegerea cuvintelor potrivite presupune efort intelectual și judecată sănătoasă. Chiar și înțeleptul rege Solomon „a meditat și a cercetat atent” ca „să găsească cuvinte plăcute și să scrie întocmai cuvintele adevărului”. „Moartea și viața stau în puterea limbii”. Chiar și atunci când cineva spune ceva ce ne supără, faptul de a răspunde cu blândețe poate avea rezultate pozitive. O soră bine intenționată i-a spus mamei: „Ce păcat că n-ai reușit să-l educi așa cum trebuie!”. Mama s-a gândit un moment și a răspuns: „E adevărat că lucrurile nu merg prea bine acum, dar eu continui să-l educ. Acest răspuns blând a contribuit la păstrarea relațiilor armonioase între cele două surori și l-a încurajat pe fiul surorii, care a auzit conversația. El a înțeles că mama lui nu-și pierduse speranța cu privire la el. Acest lucru l-a încurajat să pună capăt tovărășiilor rele.

Capacitatea de a ne exprima gândurile și sentimentele în cuvinte este, într-adevăr, un dar minunat. Să găsim momentul potrivit pentru a vorbi, străduindu-ne să alegem cuvinte potrivite și făcând eforturi pentru ca vorbirea noastră să fie mereu plăcută. Astfel, ne vom folosi puterea limbii pentru a le aduce vindecare celor care ne ascultă și pentru a folosi creativ și pozitiv prețiosul dar al vorbirii.

luni, 20 noiembrie 2017

Orientări metodice pentru începători în studierea limbilor moderne

Prof. Lorelai IVIȘUC,
Școala Gimnazială Tiha Bârgălui

Principiile care stau la baza orientărilor metodice decurg din faptul că limba este un instrument de comunicare orală, procesul comunicării se sprijină pe deprinderi de înțelegere și exprimare. Fără a neglija aspectele exprimării scrise, procesul predării acordă prioritate limbii orale, cu accent pe convertirea cunoștințelor în automatisme.
Organizarea unui sistem de exerciții orale care sa favorizeze formarea deprinderilor de exprimare, acest principiu derivă din constatarea că obiectivul esențial în studiul unei limbi străine este formarea deprinderilor de înțelegere și de exprimare orală. Adevărata realitate a limbii o constituie aspectul ei oral. Prioritatea limbii orale în predare satisface în același timp ș principiul fundamental al accesibilității prin prezentarea gradată a dificultăților. Un enunț scris are mai multe dificultăți decât un enunț oral.
Principiul priorității predării limbii orale se concretizează într-o etapă introductivă orală prelungită, în care elevii învață să audă și să pronunțe limba pe care o studiază, fără ca vreun suport scris să altereze acest proces. Acest principiu acționează în continuare și în etapa de trecere la limba scrisă, prin necesitatea de a crea la elevi deprinderea unei legături spontane între sunet și sens pentru a înțelege, și de la sens la sunet, pentru a vorbi.
În formarea deprinderii de înțelegere a enunțurilor într-o limbă străină, a apărut necesitatea unor materiale intuitive (ilustrații, planșe, desene) care fac legătura dintre învelișul sonor al enunțurilor și semnificația lor, fără intermediul limbii materne.
Procesul comunicării nu se sprijină pe cunoștințe despre limbă, ci pe deprinderi. Eforturile profesorului trebuie să se îndrepte nu spre analiza gramaticală a raporturilor dintre cuvinte, ci spre formarea unor reflexe spontane, care să le permită să înțeleagă limba și să se exprime.
Practicarea limbii în cadrul orelor introductive orale, cât și prioritatea predării orale a materialului de limbă în celelalte etape formează deprinderi auditive și articulatorii suficient de consolidate pentru a se putea trece la limba scrisă. Elevul care știe să pronunțe serii întregi de enunțuri, a învățat să distingă și să articuleze sunetele limbii moderne va învăța mai ușor să citească și să scrie. El va fi mai puțin tentat să acorde literelor pe care le vede altă valoare decât aceea pe care și-a asimilat-o în cadrul exercițiilor orale.
Principalul obiectiv al învățământului limbilor străine este însușirea limbii orale ca instrument de comunicare, în primii ani de studiu elevii vor fi puși în contact cu limba folosită în conversația zilnică de un nativ, de aceea și prezentarea materialului de limbă în lecții este dialogul, ca formă de bază a comunicării. Pentru stimularea elevilor și crearea unor momente de relaxare în timpul studiului, profesorul va folosi cântece și poezii ușoare, al căror lexic și structuri nu au un caracter activ.
Una din condițiile de bază în studiul eficient al unei limbi străine este motivația interesul elevilor pentru învățătură, dorința de a ști, la elevii începători acest interes se manifestă încă de la prima oră de curs, nu rareori primele lecții de limbi străine sunt așteptate cu nerăbdare, obligația profesorului este de a întreține și cultiva această motivație, pentru a stimula interesul la elevi.

Bibliografie:
Ilinca Anton – Metodica predării limbii străine, Aurel Vlaicu University Press, 1998, Arad

Dimensiunile actului educativ și complexitatea vieții sociale

Prof. Lorelai IVIȘUC,
Școala Gimnazială Tiha Bârgălui

Educația este o acțiune socială, structura și funcțiile ei poartă amprenta socialului care le determină și la a cărui dezvoltare contribuie. Este firesc ca în raport cu profundele mutații pe care omenirea le înregistrează în etapa actuală și cu amploarea pe care revoluția tehnico-științifică o înregistrează, pedagogia să supună unei analize interdisciplinare actul educativ, pentru a surprinde în ce măsură complexitatea vieții sociale contemporane și ritmul ei dinamic de dezvoltare afectează dimensiunile acțiunii educative, finalitățile ei și funcțiile instituțiilor de învățământ.
Educația a devenit în lumea contemporană, una din principalele tipuri de acțiune umană. Formarea unei generații interesează toate structurile sociale, politice, economice, culturale. Acțiunea educativă a dobândit, datorită complexității lumii contemporane, configurații și aspecte dinamice de organizare și execuție, care afectează structura întregii acțiuni educative-precum și valoarea educațională, amploarea sistemului educativ al societății, eficiența socială a educației, perspectiva în actul educativ.
Noțiunea de dimensiune a educației într-un dublu sens: etalon cantitativ al unor fenomene educative, aici intrând noțiunile de demografie școlară; populația școlară, nivel de instruire, frecvență școlară, rată de școlarizare. În sistemul de categorii cu care pedagogia operează cele referitoare la funcționalitatea instituțiilor educative, valoarea situațiilor educative și a relațiilor factorilor educativi. Este un fapt binecunoscut că școala modernă își adaptează structurile și funcțiile la solicitările lumii contemporane. Civilizația epocii noastre a devenit unul din mecanismele care modelează acțiunea educativă, determinându-i caracterul pluridimensional sub aspect temporal-prin educația permanentă-praxiologic si instituțional, prin celelalte tipuri de educație.
Una din dimensiunile acțiunii educative, profund afectate de civilizația contemporană și de abundența de mijloace de informare este cea temporală. Educația a dobândit un caracter permanent, în sensul continuității și integralității ei de-a lungul existenței umane. Sub raport funcțional, școala ca instituție și învățământul ca sistem social au dobândit funcții noi pe lângă cele cultural-educative.
Educația în toată complexitatea ei – intelectuală, morală, estetică – este implicată în activități de producere de valori materiale pe care o desfășoară elevii. Viața școlii a dobândit un caracter pluridimensional, iar școala ca instituție socială a devenit o unitate de esență formativă în diversitatea formelor concrete existente în societate.
Educația, mai mult decât oricare alt domeniu, reclamă reflectare pe termen lung datorită finalităților sale. Perspectiva zilei de mâine în actul educativ implică stimularea în lumea educatorilor a unor valori pedagogice necesare pentru „mâine”, spiritul de căutare experimentală, invenția, disponibilitatea la nou, capacitatea de restructurare a tehnicilor de predare, setea de cunoaștere.
Mutațiile lumii contemporane, reevaluările și restructurările care se fac în conținutul acțiunii educative au un caracter inovator prin propagarea noului. Rolul cel mai important în procesul de dezvoltare socio-economică și culturală, îi revine învățământului, ca unul din vectorii esențiali ai dezvoltării sociale. Educația trebuie să fie o prioritate națională, acest lucru înseamnă recunoașterea faptului că asigurarea progresului social depinde de acumulările educative, concretizate în calități intelectuale care trebuie bine consolidate.

Bibliografie:
B. Schwartz – Educația mâine, E. D. P, 1988;
D. Todoran – Individualitate și educație E. D. P. 1998;
N. Radu – Educația și rolul ei, E. D. P. 1990.

miercuri, 25 octombrie 2017

Rolul sportului în dezvoltarea emoțională a copiilor

Prof. Adriana TODERIC
Liceul cu Program Sportiv Bistrița

Sportul este o rețetă morală care se aplică fizic.”
Jean Giraudoux.

Sportul reprezintă una dintre cele mai dinamice activități cu influențe benefice asupra dezvoltării fizice și psihice a practicanților. Efectele activităților motrice la nivelul sferei fizice sunt deja bine cunoscute, astăzi observându-se tendința literaturii de specialitate de a promova tot mai mult importanța acestora pentru latura psihica, mai ales in realizarea unui bun echilibru emoțional. Domeniul sportului se bucura de o sfera largă de activități, pentru toate categoriile de practicanți, indiferent de vârsta sau posibilități de mișcare. Influențele pozitive sunt resimțite atât la nivelul sportivilor de performanță, amatori, copii, tineri sau vârstnici.
Practicarea într-un mod continuu, progresiv si organizat a oricărei forme de mișcare dezvoltă armonios copiii, într-un echilibru fizic si psihic.
Emoțional, copiii sănătoși prezintă:
- o atitudine pozitivă, de încredere în sine, de mulțumire.
- rezistență la stres și capacitate crescută de a face față adversității.
- adaptare cu ușurință la situații noi, posibilitatea integrări sociale, flexibilitate în învățarea lucrurilor noi.
- implicare în activitățile cotidiene, capacitatea de a se distra și a râde.
- echilibru între joacă, odihnă și activități școlare.
Aceste caracteristici ajută copiii în rezolvarea situațiilor critice. O dezvoltare emoțională echilibrată devine astfel un avantaj, iar practicarea oricărui tip de activități fizice ajută în acest sens.
Sportul oferă posibilitatea dezvoltării unor abilități individuale și de echipă (de grup) ce se observă mult mai rapid la copiii practicanți fața de cei neimplicați în astfel de activități. Inițiativa personală, capacitatea de decizie, de rezolvare a situațiilor problematice, anticiparea eventualelor pericole, sunt doar câteva astfel de exemple. Odată dobândite la vârsta copilăriei, toate acestea se păstrează în segmentul achizițiilor personale, fiind folosite ulterior ca adult, îmbunătățind calitatea vieții.
Sănătatea fizică este strâns legată de sănătatea emoțională. Copilul se va dezvolta armonios, descoperind prin sport o alternativă plăcută și eficientă de petrecere a timpului liber, va reuși să-și gestioneze resursele de timp și efort, să-și împartă rațional rezervele energetice ale organismului între activitățile sportive, școlare, etc.
Domeniul sportului este extrem de vast, cuprinzând diverse ramuri și probe sportive ceea ce permite manifestarea unui ansamblu larg de calități. Specialiștii încurajează practicarea activităților fizice într-o formă cât mai variată, pentru depistarea calităților latente ale copilului. Specializarea timpurie, practica unilaterală la vârstele copilăriei, nu este recomandată.
Este demonstrat ca fiecare ramura sportiva, prin practica ei, are influențe asupra tânărului practicant, in funcție de specificul acesteia. Spre exemplu, în sporturi precum tenis, volei, handbal, se dezvoltă capacitatea de inițiativă, capacitatea de decizie în condiții de stres, predictibilitatea. În sporturi de luptă se exersează dezvoltarea încrederii în forțele proprii. În gimnastică, echilibrul emoțional sau stăpânirea de sine, sunt elemente cerute și exersate prin însăși caracteristicile acestui sport. Schiul cere învingerea sentimentului de frică și manifestarea curajului. Exemplele ar putea continua ținând cont de diversitatea activităților fizice, însă oricare ar fi sportul ales, copilul va putea să-și cunoască propriile posibilități, va fi perseverent și mai ambițios.
Practica sportivă oferă o serie de experiențe cărora copilul trebuie sa le facă față. Concurența, rivalitatea, prieteniile, conflictele, vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării psihice a practicantului. Participările la competiții de orice nivel de performanță, îl vor ajuta să devină mai echilibrat emoțional. Sportul înseamnă victorii și înfrângeri. Copilul își va
antrena capacitatea de înțelegere și acceptare a eșecului. 
Controlul emoțional este extrem de important la orice vârstă, însă practica sportivă timpurie, va determina la copii înțelegerea tipurilor de emoții și stăpânirea lor, cu orientare înspre emoțiile constructive, mobilizatoare.
La fel de importantă este latura socială a sportului, practicantul făcând parte dintr-o comunitate. Astfel copilul va deveni parte a grupului învățând să respecte regulile nescrise ale acestuia. Va face față mult mai ușor stresului, relațiilor sociale, rigorilor școlii. Se cunoaște faptul că nivelul de socializare la copiii practicanți este mult mai mare decât la copiii nepracticanți.
Abilitățile formate în copilărie rămân ca bagaj pe parcursul întregii vieți. Astfel copilul sportiv se va dezvolta în adultul motivat, liber, cu inițiativă, sociabil, echilibrat emoțional.
Încurajăm practicarea sportului încă de la vârste fragede. Copiii iubesc mișcarea în orice formă ar fi aceasta, de la jocurile copilăriei la practica organizat sportivă.
În loc de concluzie…
Lucian Blaga, Trei fețe, Poemele luminii,1919


Bibliografie: revista Psyhologie, 11 iulie 2016.

Ziua Mondiala a Alimentației la Liceul Tehnologic Agricol Beclean

prof. Gabriela SÂNGEORZAN – consilier educativ
Liceul Tehnologic Agricol Beclean

Ziua Mondială a Alimentației a fost marcată, în data de 16.10.2017, la Liceul Tehnologic Agricol prin activități specifice. Activitatea s-a desfășurat în sala Multimedia. Trebuie menționat că la intrarea în sală invitații și elevii au fost întâmpinați de două coșuri cu mere din producția proprie, culese din livada didactică, amplasată în curtea liceului.
La activitate au participat, în calitate de invitați, dl. Ioan-Nuțu Tabără, directorul executiv al Camerei Agricole Bistrița împreună cu specialiști din cadrul aceleași instituții.
Obiectivul urmărit a fost stimularea și promovarea unei alimentații sănătoase pentru o viață sănătoasă. Beneficiarii direcți au fost elevii școlii noastre din clasele 9-12, profil agricultură și protecția mediului. Inițiatorul și coordonatorul activității a fost dl. prof. Magdea Mircea-Florin, fiind ajutat de profesorii de specialitate de la cele două profile liceale implicate în activitate: prof. Obreja Diana-Valentina și prof. Mintiuan Elena.
Acțiunea a debutat prin prezentarea temei și a obiectivului de către dl. director al liceului nostru, prof. Magdea Mircea - Florin, profesor de biologie. Pe parcurs elevii au urmărit o prezentare PPT din care au dedus ce alimente trebuie să consume zilnic și ce alimente trebuie consumate cu moderație, efectele unei alimentații nesănătoase, reguli de igienă și comportare în timpul servirii mesei. În continuare elevii au ascultat invitații care i-au apreciat că urmează cursurile unei școli agricole și i-au implicat într-un dialog despre agricultură în general, despre sănătatea solului, plantelor, animalelor și a agricultorilor în special. Dl. Ioan-Nuțu Tabără a subliniat faptul că dezvoltarea rurală ar putea crea și oportunitatea găsirii locurilor de muncă pentru tineri în ferme de animale și păsări, în producția de alimente, dar și în întreprinderi de horticultură.
În încheierea activității, elevii și-au fixat cunoștințele despre importanța consumării alimentelor sănătoase, răspunzând la întrebări despre materialul prezentat dar și la întrebările adresate de către invitați, iar ca și recompensă pentru participare au fost serviți cu fructe proaspete din producția proprie.
Activitatea s-a desfășurat în condiții optime, elevii și invitații fiind încântați. Mulțumiri și aprecieri merită toți cei implicați în activitate, elevi, profesori, invitați, și mai ales, dl. informatician Fodor Raul-Ștefan, care este și fotograful nostru.
Pentru exemplificare atașăm câteva fotografii sugestive.
Voi atașa și comunicatul de presă făcut de către Direcția pentru Agricultură Județeană Bistrița-Năsăud așa cum este publicat pe site-ul instituției.

Comunicat de presă:
La data de 16 octombrie 2017 Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) alături de cele 192 de state membre (inclusiv România) vor celebra două evenimente importante dedicate Zilei Mondiale a Alimentației (ZMA) și cea de-a 72-a aniversare de la înființarea FAO – 16 octombrie 1945.
Cu acest prilej, Direcția pentru Agricultură Județeană Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Liceul Tehnologic Agricol Beclean, vor organiza luni 16 octombrie 2017, ora 11:00 la sediul școlii, dezbateri în cadrul unei conferințe la care vor participa elevi, cadrele didactice și specialiști din cadrul Direcției pentru Agricultură Județeană Bistrița-Năsăud.

vineri, 6 octombrie 2017

Apologie pentru ecologie

Prof. Dorina BUIA – coord. cerc de chimie exp.-ecologie
Clubul Copiilor Năsăud

Deși interacțiunea între organism și mediul în care trăiește ar trebui să existe în „zestrea genetică” a fiecărui individ, ,lucrurile nu stau deloc așa.
Din conceptul „evoluția omului în strânsă legătură cu natura”, parcă nu a mai rămas mai nimic.
Societatea umană s-a „decuplat” de sistemele naturale care îi asigură existența. Legătura omului cu natura a suferit schimbări dramatice în ultimele decenii, modificări care tind să se accelereze pe viitor. Astăzi vorbim de necesitatea protejării naturii și de necesitatea urgentă a formării unui comportament conștient față de valorile ecologice. Simptomele se pot vedea peste tot: de la erodarea masivă a cunoștințelor de bază a oamenilor despre natură până la schimbarea atitudinii față de natură (indiferența și nepăsarea sunt doar două dintre atitudinile în răspândire).
Trebuie necondiționat să facem ceva!
Trebuie să generăm atitudini pozitive față de natură, să reconectăm sistemul uman la un sistem de valori care să cuprindă natura cu dinamica și complexitatea ei.
Și începutul nu este nicăieri altundeva decât în copii, iar datoria noastră, a adulților, este să-i învățăm să se transforme în ființe rațional-afective, dominate de principii, legi și norme sănătoase și veridice.
Copilul încă din cea mai fragedă vârstă întreabă și manifestă o mare curiozitate. La aceste întrebări membrii familiei dau răspunsuri după nivelul de instruire și experiență, dar forma organizată de cunoaștere a mediului este școala.
„Natura și educația sunt asemănătoare căci educația transformă omul și prin această transformare creează natura” (DEMOCRIT)
În acest context dascălilor le revine sarcina și obligația de ai învăța pe copii să înțeleagă și să iubească natura, să-i pătrundă tainele și să o protejeze, să urmărească formarea și dezvoltarea conștiinței ecologice a fiecăruia dintre ei.
Cunoștințele despre ecologie în școală trebuie prezentate într-un mod atractiv, accesibil și experimental, in demersul didactic al activităților. Impactul deosebit este atunci când temele cu caracter ecologic se desfășoară în mediul natural, în afara clasei. Copiii trebuie să perceapă „spațiul viului”, să participe la luarea unor decizii și atitudini. De exemplu: adevărul ciclului natural al unei plante „plantele răsar, trăiesc și mor lăsând semințe pentru următoarea generație de plante”. Această informație ar putea să o treacă prin filtrul propriei opinii: dacă solul, aerul și apa sunt poluate acest ciclu va fi distrus, iar planta nu va reuși să ajungă la maturitate și semințele nu vor mai rodi.
Lucrurile simple fac minuni! Fără fraze complicate, fără concepte prea elaborate, aceste semințe, copiii, vor rodi la rândul lor. Nu putem veni în fața lor cu un arsenal de definiții și statistici. Nu așa îi vom câștiga de partea noastră. Ei vor să „palpeze” ceea ce le spunem, să se convingă singuri de consecințe, să fie responsabili și să participe la luarea de decizii.
Educația ecologică a fost introdusă în Curriculumul național ca materie opțională abia în 2007, cu o întârziere de aproximativ un deceniu față de primele proiecte educaționale dezvoltate în sectorul nonguvernamental. Denumirea este de „educație ecologică și de protecția mediului” și se aplică în învățământul preșcolar, primar și gimnazial.
Logica introducerii educației ecologice în școli a fost una cu bătaie lungă. Astfel copiii dobândesc la școală noțiuni pe care acasă le împărtășesc membrilor familiei și toți împreună iau o atitudine de a menține mediu înconjurător lor cât mai curat și nepoluat.
Din păcate cu toată diversitatea impresionantă de materiale didactice de abordare a ecologiei în școli, nu s-a ajuns la un rezultat mulțumitor. Mai există râuri tapetate cu peturi și nu numai, locuri destinate agrementului dar împânzite de gunoaie etc.
Concluzie: Procesul de conștientizare ecologică este prea lent. Există o „verigă slabă” în lanțul ecologic: unitatea factorilor de decizie.
Într-adevăr s-au făcut progrese dar se pierde timp prețios care este ireversibil. Există proiecte, programe și acțiuni naționale adresate tuturor cetățenilor, dar caracterul de voluntariat, din păcate înțeles greșit, nu sensibilizează pe toți oameni și nu se realizează o societate curată pe termen lung.
Calendarele activităților educative extrașcolare la toate nivelele: locale, județene, regionale sau naționale, au secțiuni întregi de proiecte și concursuri ecologice și de protecție a mediului înconjurător și în fiecare an se finalizează cu premii și diplome, ceea ce demonstrează preocuparea permanentă în acest domeniu, dar o dată cu încheierea concursului sau proiectului se încheie și etapa de educație ecologică. Există aceste „rupturi” care fragmentează procesul permanent și global de rezolvare a problemelor ecologice și de aceea ai și impresia că de fiecare dată o iei de la început. Este ca și cum am clădi o casă frumoasă și arătoasă dar toți pereții sunt paraleli și nu putem da forma finală de cămin primitor și curat.
De ce?
Se pare că lipsește o motivație materială reală și națională. Să nu uităm că trăim într-o lume a consumului, a nevoilor materiale imediate începând de la cei mici.
Exista o vreme când fiecare copil din România aduna și spăla sticle și borcane de diferite dimensiuni și le valorifica la orice magazin alimentar.
Astăzi cu varietatea de materiale refolosibile nu există un program național bine stabilit, funcțional și permanent, adresat în primul rând copiilor care să-i motiveze să-și pună în aplicație noțiunile de ocrotire a mediului înconjurător dar totodată să-și realizeze și un venit propriu printr-o muncă cu un scop precis și lăudabil.
În concluzie suntem pe drumul cel bun, dar am ales o cale întortocheată. Obținem rezultate deosebite, dar copiii sunt cei care ne taxează cel mai repede și pe care noi adulții îi dezamăgim când de fapt ar trebui să fim exemple și modele.
Modul de prezentare a cunoștințelor de ecologie în școli ar trebui cunoscut de toată lumea, să existe activități practice la care să participe și părinții sau alți membri din familia copiilor, astfel încât impactul să fie larg și de durată.
Un mod concret de predare a ecologiei nu am realizat, dar materialele studiate ca bibliografie în vederea realizării acestui material sunt în măsură să satisfacă orice tip de abordare pe care ar dori cineva să-l desfășoare.

Bibliografie:

luni, 2 octombrie 2017

Ziua Europeană a Limbilor Străine la Liceul Teoretic „Constantin Romanu-Vivu” Teaca

prof. Georgeta BALINT,
Liceul Teoretic „Constantin Romanu-Vivu”, Teaca

Având convingerea că plurilingvismul este un instrument esențial în înțelegerea interculturală, la inițiativa Consiliului Europei, ziua de 26 Septembrie a fost dedicată, încă din anul 2001, sărbătoririi Limbilor Străine. Din acest motiv, marți, 26.09.2017, elevii Liceului Teoretic „Constantin Romanu-Vivu” au sărbătorit, la unison cu elevii multor școli din Uniunea Europeană, Ziua Europeană a Limbilor Străine. Aceștia au fost așteptați la bibliotecă de doamna profesoara de engleză, Balint Georgeta și doamna bibliotecar Anna Mihalci cu o prezentare PowerPoint prin intermediul căreia elevii au aflat despre semnificația zilei și scopul acestei sărbători: celebrarea diversității lingvistice și a bogatei moșteniri culturale a continentului nostru și încurajarea învățării limbilor străine la toate vârstele, atât în cadrul școlilor, cât și în afara lor. Discuțiile au fost îndreptate în special către rațiunile practice care ar trebui să îi determine și să îi încurajeze pe elevi să învețe limbi străine. Astfel, elevii au ajuns la concluzia că beneficiile pluringvismului sunt multiple: pe lângă dezvoltarea cognitivă demonstrată științific, îmbunătățirea memoriei și a atenției și sporirea încrederii în sine, este un lucru bine știut că stăpânirea mai multor limbi străine lărgește aria orportunităților de angajare, facilitează turismul și interrelaționarea cu persoane din străinătate.



Pentru a destinde atmosfera și a spori interesul față de Limba Engleză, elevilor le-au fost prezentate mai multe curiozități ale limbii, aspecte amuzante, mai puțin cunoscute și cu care este mai puțin probabil să se întâlnească în cadrul formal al unei lecții obișnuite. De asemenea, elevii au avut ocazia să își exprime opiniile în legătură cu proverbe sau citate celebre despre limbă precum: „Vorbește-i omului într-o limbă pe care o cunoaște și el va înțelege. Vorbește-i omului in limba natală și îi vei ajunge la inimă” – Nelson Mandela sau „O noua limbă îți aduce o nouă viață” – proverb Persan.



Entuziasmați și debordând de curiozitate pentru cultura și limba altor țări, elevii au realizat stegulețe ale țărilor din Europa și le-au afișat pe un panou, alăturând fiecărui steguleț un mesaj: cum zice fiecare popor în limba lui că vorbește limba națională: „Noi vorbim limba română”, „We speak English”, etc. În plus, elevii au mai realizat și alte postere prin care și-au exprimat in mod liber dragostea față de limbile străine.


Nu in ultimul rând, elevii au muncit chiar la realizarea unui videoclip, al cărui scop a fost acela de a rezuma toate informațiile acumulate in urma activităților dedicate Zilei Limbilor Moderne. Cei mai mici au salutat in diferite limbi, iar cei mai mari au vorbit liber în limba engleză despre semnificația zilei și au reprodus chiar și câteva dintre curiozitățile descoperite. Motto-ul zilei, ales împreună cu copiii a fost „We all smile in the same language!”, pentru că, uneori, un zâmbet face cât o mie de cuvinte, indiferent în ce limba ar fi ele.

luni, 25 septembrie 2017

„Săptămâna meseriilor” la Liceul Tehnologic Agricol Beclean

prof. Mircea-Florin MAGDEA
director Liceul Tehnologic Agricol Beclean

În perioada 3-7 aprilie 2017 s-a desfășurat prima ediție a evenimentului concurs intitulat „Săptămâna meseriilor”, organizat de către Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud și Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud.

Scopul acestui concurs a fost încurajarea tinerilor de a alege o meserie de viitor bazată pe învățământul profesional și tehnic.
Obiectivele au fost găsirea de noi modalități de a sprijini pătrunderea tinerilor pe piața muncii de către cele două instituții organizatoare. Beneficiarii acestui concurs au fost elevii de la liceele tehnologice, programul vizând, astfel, pregătirea lor profesională pentru o meserie de viitor.

„Săptămâna meseriilor” a început luni, 3 aprilie 2017, la Liceul Tehnologic Agricol Beclean unde a avut loc concursul de horticultură intitulat „Grădinarul creativ”. Concursul a avut loc pe lotul didactic de la liceul gazdă, lot care se află în curtea unității de învățământ. Temele și probele concursului au fost:
- Lucrări de formare și întreținere a coroanei la pomii fructiferi;
- Altoirea la pomii fructiferi în ochi crescând.
Echipele participante au fost formate din trei elevi și un cadru didactic însoțitor. Fiecare echipă a avut și un elev de rezervă. Elevul de rezervă de la echipa „Tânărul pomicultor” a fost elevul Avram Sergiu Mirel, din clasa a IX-a A. La secțiunea „Grădinarul creativ” organizat la Liceul Tehnologic Agricol Beclean au participat trei echipaje din trei unități școlare tehnologice: Liceul Tehnologic Agricol Bistrița, Liceul Tehnologic Lechința și liceul gazdă-Liceul Tehnologic Agricol Beclean.
„Săptămâna meseriilor” (3-7 aprilie) s-a încheiat la sediul Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud cu festivitatea de premiere a câștigătorilor concursurilor desfășurate sub genericul „O meserie pentru viitor”. La concursul „Grădinarul creativ” locul I a fost obținut de echipa „Tânărul pomicultor” de la Liceul Tehnologic Agricol Beclean, format din elevii Costin Camelia (XI B), Rațiu Ionuț-Marcel (XI B) și Tertiș Valeriu Gavrilă (IX A), în coordonarea profesorilor Marius Lăpușan și Horea Precup. Locul II a fost câștigat de Echipa „HortART” de la Liceul Tehnologic Agricol Bistrița, iar locul III de Echipa „Flori Lechințene” de la Liceul Tehnologic Lechința. Premiile oferite de către sponsori au fost: cuțite de altoit, fierăstrău de tăiat crengi, foarfeci de grădină, iar Centru Europe Direct Bistrița a premiat elevii cu ghiozdane și materiale informative privind poveștile de succes ale Europei și viitorul Uniunii Europene.

Mulțumiri merită toate cadrele didactice, personalul didactic, nedidactic și auxiliar, precum și elevii unității noastre școlare care s-au implicat în organizarea și sprijinirea acestui demers educativ. Sunt tare mândru de toți!

joi, 21 septembrie 2017

Copiii din satul Florești au început școala bine pregătiți

Prof. Ionela-Silvia NUȘFELEAN
Palatul Copiilor Bistrița

Forfota începutului de an încearcă să ne pună în gardă cu noi proiecte didactice, cu varii perspective de învățare, pe când primele săptămâni, ale reîntâlnirii, țin, firesc, și de clasicizata întrebare: Cum mi-am petrecut vacanța? Zilele acestea mi-am reînceput activitatea voluntară la clasa Sfântului Stelian de la Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, Bistrița. Și, bineînțeles, am demarat cu „secretele verii”, exprimate cât mai încifrat, prin mimă. Am tradus pe unde a fost aproape fiecare elev, ce l-a marcat. Ce ne-am face fără această sălășluire împreună, fără împărtășire?

Câteva zile bune din vacanță mi le-am petrecut la mama Silvie, bunica de la Florești, comuna Nimigea de Jos, participând împreună cu dânsa la câteva Liturghii, oficiate de părintele paroh Ioan Creța, la Biserica Ortodoxă Sfânta Treime. La finalul unei slujbe, părintele a dat detalii despre programul Școlii de vară, pentru săptămâna care sta să înceapă. Bucuroasă de această inițiativă extradidactică, am solicitat detalii legate de program doamnei preotese Ionela Creța, cadru didactic la Școala Gimnazială Nimigea de Jos, implicată în proiect, și am cerut permisiunea să diseminez secvențe din cele derulate.
Astfel, în perioada 1-31 august 2017, în Parohia „Sfânta Treime” – Florești, Protopopiatul Ortodox Năsăud, s-a desfășurat programul educativ-catehetic „Școala de vară”, organizat de Parohia Ortodoxă Florești, cu sprijinul Școlii Gimnaziale Nimigea de Jos.
Beneficiarii au fost elevii claselor primare din localitate, programul vizând pregătirea lor pentru începutul noului an școlar și oferirea de alternative eficiente și atractive de petrecere a timpului liber.
Astfel, timp de trei zile pe săptămână, câte două ore pe zi, la școala din sat, sub îndrumarea doamnei învățătoare Ionela-Maria Creța, copiii au fost implicați în diverse activități creative, și-au împrospătat/ consolidat cunoștințele acumulate la școală, și s-au relaxat în cadrul atelierelor, jocurilor didactice și sportive. Programul a fost întregit prin ore catehetice și momente de rugăciune, alături de părintele paroh Ioan Creța.
În cadrul întâlnirii finale, una a prieteniei și bucuriei, copiii au primit diplome de participare și mici daruri, cu încrederea că vor participa și vara viitoare.
Cât farmec au putut avea „temele” de vacanță rezolvate în echipă! Ce notă specială pot avea atelierele de lucru voluntare! Să-nveți de bună voie și nesilit de nimeni! Asta e cheia!

Câte lucruri minunate nu se-ntâmplă în satele noastre, unele aspecte rămase în taina locului și-n sufletul celor implicați! Apostolatul acesta, unul al devenirii, ne dă nădejdea că se zidește frumos și consistent, căci faptele legate de cer nu se vor risipi niciodată. Cu Domnul, mereu se adună.